Prin intermediul babilonienilor, proprietăţile terapeutice ale
macului sunt cunoscute apoi în Persia şi în Egipt. Grecii şi arabii
utilizau opiul în scopuri terapeutice şi ca analgezic pentru a calma
durerea, tusea şi diareea. În Grecia, macul era considerat un simbol al
fecundităţii. Theofrastus (373-287 î.Hr.) menţionează o otravă preparată
din cucută şi suc de mac, care ucide uşor şi fără dureri.
Descoperirile arheologice din America de Sud au demonstrat faptul că
mestecatul frunzelor de coca se practica încă din anul 3.000 î.Hr.,
dinainte de apariţia Imperiului Incaş, cocaina reprezentând un simbol
sacru pe care zeul soarelui l-a dăruit fiului său, Marele Inca.
Tentaţia de a ajunge la stări de euforie îşi are rădăcina în timpuri de
mult apuse, chiar pe vremea dacilor şi a romanilor se fumau anumite
ierburi cu efecte afrodisiace şi halucinogene (cânepa indiană).
Planta
Cannabia Sativa, cunoscută sub denumirea de cânepa indiană, este
originară din Asia Centrală, fiind menţionată într-un document în China
în jurul anilor 2.700 î.Hr., însă se presupune că aceasta era utilizată
de oameni cu foarte mult timp înainte. Arheologii au descoperit, în
ruinele unui sat din China existent cu 10.000 de ani în urmă, fragmente
dintr-un vas în care erau încorporate fibre răsucite de cânepă.
Cauzele care au dus la apariţia drogurilor au fost de regulă
războaiele.
Efectele drogurilorerau "benefice" pentru armatele diverselor popoare
care trebuiau să reziste în regim de război, de multe ori fără hrană şi
fără apă. Aşa au luat naştere substantele excitante - droguri în formă
primară. Tot războaiele au dus la dezastre umane. Astfel, în secolul al
XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile
provocate de răni. Cu timpul s-a realizat că morfina administrată în mod
repetat duce foarte repede la dependenţă fizică şi psihică. S-a căutat
un înlocuitor şi prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit
heroina, care iniţial se credea că nu dă dependenţă aşa de mare ca
morfina. În realitate, dependenţa de heroină este de şapte ori mai mare
decât cea de morfină.
După primul război mondial, aceste substanţe au început să fie
consumate în toată lumea. Până la sfârşitul anilor '30, ele erau legale.
Comercializarea lor, în timp, a dus la profituri enorme scoase în afara
legii, drogurile au devenit o sursa inestimabilă pentru piaţa neagră.
Flagelul comerţului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud şi
Orientul Mijlociu a cuprins întreaga planetă.
ROMÂNIA, PRIN AŞEZAREA SA GEOGRAFICĂ ESTE ŢARĂ DE TRANZIT DINSPRE
ORIENTUL MIJLOCIU CĂTRE EUROPA DE VEST. CA ORICE ŢARĂ DE TRANZIT, ÎN
TIMP, A DEVENIT ŞI CONSUMATOARE.VÂNZĂTORII DE ILUZII AU DUS STANDARDUL
MORŢII ALBE ŞI PRIN BARURI, DISCOTECI, CASE DE ŢIGANI ŞI CHIAR LA COLŢ
DE STRADĂ. TRAFICUL DE STUPEFIANTE A DEVENIT CEA MAI RENTABILĂ AFACERE
DIN ROMÂNIA, CÂŞTIGÂNDU-SE ASTFEL SUME FABULOASE.
IMPACTUL A FOST FOARTE MARE ÎN RÂNDUL TINERILOR CARE DIN CURIOZITATE,
TERIBILISM SAU SOLIDARITATE FAŢĂ DE ANTURAJ, AU ÎNCEPUT SĂ CONSUME.
SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ A FOST LUATĂ PRIN SURPRINDERE DE ACEST FLAGEL AL
DROGURILOR, IVINDU-SE ASTFEL PROBLEME FOARTE GRAVE ATÂT ÎN JUSTIŢIE, CÂT
ŞI ÎN LUMEA MEDICALĂ. REACŢIILE STÂNGACE ŞI ÎNTÂRZIATE ALE
AUTORITĂŢILOR AU FAVORIZAT FENOMENUL TOXICOMANIEI CARE A AJUNS SĂ FIE
DEVASTATOR. LOCUINŢĂ UNUI TOXICOMAN ESTE GURA IADULUI - ANTI-CAMERA
MORŢII TOTALE.
FENOMENUL TOXICOMANIEI IA AMPLOARE PE ZI CE TRECE. DEŞI DEPENDENŢII DE
DROGURI SUNT CONSIDERATI NIŞTE DELICVENŢI, EI SUNT ÎN REALITATE OAMENI
BOLNAVI, AJUNŞI ÎN STARE DE IRESPONSABILITATE PENTRU FAPTELE LOR.
Marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine,
halucinogene, heroină sau opiacee sunt droguri ilegale dar au fost
încercate de 1,7% dintre români.
Dacă se iau în considerare şi medicamentele - tranchilizante, sedative,
antidepresive - procentul românilor care au testat drogurile ajunge la
8,6%. Procentele se traduc simplu - 1.300.000 de români au testat pe
pielea lor ce înseamnă substanţe interzise, relevă un raport al Agenţiei
Naţionale Antidrog. Şi cum plaja de alegere este vastă, cel mai
consumat drog este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy -
0,4%, heroină - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaină (în ambele forme -
bază sau crack) - 0,1%.
Consumul de canabis este prezent în toate regiunile ţării.
Desigur, cei mai mulţi fani, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani,
sunt la Bucureşti - consumul înregistrând aici un procent de 5,6%.
Capitala este urmată de Transilvania - 1,3 % şi Muntenia, Moldova,
Banat-Crişana - 1,1%, Dobrogea cu 0,9% şi Oltenia, cu 0,06%. Restul
drogurilor - ecstasy, heroină, inhalante, amfetaminele şi cocaina - sunt
încercate cu precădere de populaţia tânără, între 15 şi 34 de ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu